Organizațiile stochează date sensibile în mai multe sisteme ca niciodată. Înregistrările clienților se află în baze de date în cloud, informațiile financiare se mută între aplicații, iar angajații partajează în mod curent fișiere pe diferite platforme.

Pentru echipele IT și de securitate, devine din ce în ce mai dificil să se țină evidența locului în care se află aceste date și a cine le poate accesa. Chiar și atunci când infrastructura este securizată, informațiile sensibile pot rămâne expuse din cauza permisiunilor excesive, a bazelor de date uitate sau a spațiului de stocare configurat necorespunzător.
Managementul posturii de securitate a datelor (DSPM) abordează această provocare ajutând organizațiile să descopere date sensibile, să înțeleagă expunerea acestora și să identifice riscurile de securitate care le înconjoară.
Să analizăm cum funcționează DSPM, de ce este important și unde se încadrează în strategia de securitate a datelor a unei organizații.
Ce este DSPM?
DSPM este o abordare de securitate centrată pe date care ajută organizațiile să descopere, să clasifice, să evalueze și să protejeze datele sensibile în medii cloud, locale, hibride și SaaS.
DSPM se concentrează pe datele în sine, nu doar pe infrastructura care le stochează. Acesta oferă vizibilitate asupra locului în care se află informațiile sensibile, cine sau ce are acces la acestea, cum sunt expuse și dacă există controale de securitate adecvate.
Acest lucru ajută organizațiile să identifice datele expuse, permisiunile excesive, configurațiile greșite și potențialele lacune de conformitate înainte ca acestea să ducă la incidente de securitate.
Cum funcționează DSPM-ul?
Majoritatea platformelor DSPM se conectează la sursele de date acceptate prin API-uri, analiză de metadate și alte metode de descoperire. Acestea folosesc aceste informații pentru a construi un inventar al datelor sensibile și a evalua expunerea acestora.
Un flux de lucru DSPM tipic implică următoarele funcții principale:
1. Descoperirea datelor
Instrumentele DSPM se conectează la sursele de date acceptate, inclusiv stocarea în cloud, bazele de date, depozitele de fișiere și aplicațiile, pentru a localiza și inventaria informațiile din întreaga organizație.
Acest proces ajută, de asemenea, la descoperirea datelor din umbră, cum ar fi copiile de rezervă uitate, seturile de date duplicate sau depozitele de date care nu fac parte din inventarul gestionat al organizației.
2. Clasificarea datelor
Odată ce datele sunt descoperite, DSPM le clasifică în funcție de sensibilitatea și relevanța lor pentru afaceri. Clasificările comune includ:
- Informații de identificare personală (PII), cum ar fi nume, adrese și numere de identificare
- Informații medicale protejate (PHI), inclusiv dosare medicale și informații despre pacienți
- Informații financiare, cum ar fi detaliile de plată și evidențele bancare
- Proprietatea intelectuală, inclusiv codul proprietar, desenele și documentele comerciale
- Informații comerciale confidențiale, cum ar fi contracte și rapoarte interne
Clasificarea ajută echipele de securitate să facă distincția între datele obișnuite de afaceri și informațiile care necesită o protecție mai strictă.
3. Analiza accesului și a expunerii
DSPM evaluează ce utilizatori, aplicații, conturi de serviciu și identități externe pot accesa informații sensibile. Examinează permisiunile de acces, configurațiile de partajare și căile potențiale de expunere pentru a identifica privilegii excesive sau acces neadecvat.
Unele platforme mapează, de asemenea, relațiile dintre identități, depozite de date și sarcini de lucru pentru a identifica potențialele căi de expunere.
4. Evaluarea riscurilor și prioritizarea acestora
Nu fiecare set de date expus prezintă același nivel de risc. DSPM combină sensibilitatea datelor cu factori contextuali precum accesibilitatea, configurațiile de securitate și impactul potențial asupra afacerii pentru a prioritiza constatările.
De exemplu, un depozit accesibil publicului care conține înregistrări ale clienților ar necesita, în general, o atenție mai urgentă decât un set de date intern care conține informații nesensibile.
5. Remediere și monitorizare continuă
DSPM oferă constatări și recomandă fluxuri de lucru pentru remediere pentru a ajuta echipele de securitate să abordeze riscurile identificate. În funcție de platformă și integrările acesteia, organizațiile pot automatiza, de asemenea, acțiuni corective, cum ar fi ajustarea permisiunilor de acces sau aplicarea politicilor de securitate.
Acțiunile comune includ restricționarea accesului public, eliminarea permisiunilor excesive, consolidarea setărilor de criptare și securizarea sau ștergerea copiilor de date inutile.
DSPM vs. CSPM vs. DLP: Diferențe cheie
DSPM, managementul posturii de securitate în cloud (CSPM) și prevenirea pierderii de date (DLP) contribuie toate la protecția datelor, dar abordează cerințe de securitate diferite.
DSPM se concentrează pe datele sensibile și expunerea acestora, CSPM evaluează configurația de securitate a infrastructurii cloud, iar DLP detectează sau previne mișcarea și utilizarea neautorizată a informațiilor sensibile.
| Aspect | DSPM | CSPM | DLP |
|---|---|---|---|
| Focus principal | Datele sensibile și postura lor de securitate | Securitatea infrastructurii cloud | Prevenirea divulgării sau mutării neautorizate a datelor |
| Obiectiv principal | Identificați datele sensibile și reduceți expunerea acestora | Detectează și remediază configurațiile greșite din cloud | Detectează și controlează utilizarea și transferurile de date sensibile |
| Ceea ce evaluează | Sensibilitatea datelor, locația, permisiunile, expunerea și riscurile asociate | Resurse, configurații, politici și setări de conformitate în cloud | Conținutul datelor, acțiunile utilizatorilor și încălcările politicilor |
| Riscuri tipice detectate | Baze de date expuse, acces excesiv, date din umbră | Resurse expuse publicului, configurații nesigure, deviație a politicilor | Transferuri neautorizate de fișiere, partajare de date sensibile, tentativă de exfiltrare |
| Abordare de securitate | Evaluarea posturii centrată pe date | Evaluarea posturii centrată pe infrastructură | Protecția și aplicarea datelor bazate pe politici |
Aceste abordări se completează reciproc, în loc să servească drept înlocuitori direcți. Utilizarea lor împreună permite organizațiilor să abordeze deficiențele infrastructurii, expunerea datelor și mișcarea nesigură a datelor.
De ce este important DSPM?
Abordările tradiționale de securitate se concentrează adesea pe protejarea rețelelor, dispozitivelor, aplicațiilor și infrastructurii cloud. Cu toate acestea, securizarea sistemelor care stochează informații nu înseamnă neapărat că informațiile în sine sunt protejate în mod adecvat.
O înregistrare a unui client poate proveni dintr-o aplicație de business, poate fi mutată într-o bază de date în cloud, poate fi copiată într-o platformă de analiză și, în cele din urmă, poate deveni parte a unei copii de rezervă. Fiecare locație nouă introduce un alt set de permisiuni, configurații și potențiale puncte de expunere.
Aceste situații devin mai greu de identificat pe măsură ce organizațiile adoptă mai multe servicii cloud, își extind mediile SaaS și introduc aplicații bazate pe inteligență artificială care procesează informații de afaceri.
DSPM abordează deficitul de vizibilitate prin conectarea sensibilității datelor cu postura de securitate și contextul de acces. Acest lucru permite organizațiilor să înțeleagă nu doar dacă există o vulnerabilitate de securitate, ci și ce informații ar putea expune aceasta.
Beneficii cheie ale DSPM
- Vizibilitate îmbunătățită a datelor: Descoperiți și mențineți un inventar al informațiilor sensibile în mediile acceptate, inclusiv în depozitele de date necunoscute anterior.
- Expunere redusă la date: Identificați permisiunile excesive, depozitele expuse și alte condiții care ar putea permite accesul neautorizat.
- Prioritizare bazată pe riscuri: Concentrați resursele de securitate asupra expunerilor care implică informații critice pentru afacere sau reglementate, în loc să tratați fiecare constatare în mod egal.
- Guvernanță mai puternică a accesului: Identificați privilegiile de acces inutile și susțineți politicile cu privilegii minime pentru utilizatori, aplicații și identități de servicii.
- O mai bună pregătire pentru conformitate: Susțineți descoperirea, clasificarea, revizuirea accesului la date și rapoartele de audit pentru cerințe de reglementare precum GDPR, HIPAA și PCI DSS.
- Operațiuni de securitate mai eficiente: Reduceți munca manuală de inventariere a datelor și ajutați echipele să investigheze și să abordeze riscurile legate de datele sensibile printr-o vizualizare centralizată.
Principalele provocări ale implementării DSPM
Deși DSPM are meritele sale, eficacitatea sa depinde de cât de bine se integrează cu infrastructura și procesele de securitate existente ale unei organizații.
Câteva provocări comune cu care se pot confrunta organizațiile în timpul implementării DSPM includ:
1. Medii de date complexe și distribuite
Datele întreprinderilor sunt adesea răspândite pe mai mulți furnizori de cloud, baze de date, aplicații SaaS și infrastructură moștenită.
Descoperirea consecventă a datelor în aceste medii poate fi dificilă, în special atunci când unele surse nu sunt acceptate sau inaccesibile platformei DSPM.
2. Clasificarea inexactă a datelor
Informațiile sensibile nu respectă întotdeauna un format previzibil. Documentele de afaceri, codul proprietar și fișierele nestructurate pot necesita o analiză contextuală pe care o simplă potrivire a tiparelor nu o poate oferi.
Clasificările incorecte pot crea rezultate fals pozitive sau pot permite ca informațiile sensibile să rămână neidentificate.
3. Gestionarea constatărilor excesive
Evaluările DSPM pot identifica un număr mare de fișiere expuse, permisiuni de acces și probleme de configurare.
Fără o prioritizare eficientă, echipele de securitate se pot confrunta cu dificultăți în a determina care constatări necesită atenție imediată și care reprezintă condiții cu risc mai scăzut.
4. Integrarea cu instrumentele de securitate existente
DSPM trebuie să colaboreze cu managementul identității și accesului (IAM), securitatea cloud-ului, guvernanța datelor și procesele de răspuns la incidente.
Integrările limitate pot îngreuna atribuirea planurilor de remediere, aplicarea modificărilor și urmărirea dacă expunerile identificate au fost rezolvate.
5. Echilibrarea accesului la date și a securității
Restricționarea accesului la date sensibile poate afecta fluxurile de lucru legitime ale afacerii. Înainte de a modifica permisiunile sau de a aplica remedieri automate, organizațiile trebuie să înțeleagă modul în care utilizatorii și aplicațiile depind de seturile de date afectate.
De asemenea, este posibil să fie nevoie să ia în considerare cheltuielile generale de scanare, restricțiile de rezidență a datelor și implicațiile de securitate ale introducerii unei alte platforme cu vizibilitate largă asupra informațiilor corporative.
6. Menținerea unei acoperiri continue
Mediile de date se schimbă pe măsură ce sunt introduse noi aplicații, resurse de stocare și permisiuni ale utilizatorilor. Menținerea unei stări de securitate precise necesită descoperire și reevaluare continuă, mai degrabă decât un exercițiu de inventariere unic.
Construirea unei securități mai puternice a datelor printr-o vizibilitate îmbunătățită
Protejarea datelor sensibile devine considerabil dificilă atunci când organizațiile nu pot stabili unde se află aceste date sau cum sunt expuse.
Scopul echipelor de securitate nu este pur și simplu să descopere mai multe informații. Este de a înțelege ce seturi de date sunt importante, unde există lacune semnificative de securitate și ce trebuie schimbat pentru a reduce probabilitatea accesului neautorizat.
DSPM aduce aceste considerații într-un flux de lucru conectat, ajutând organizațiile să treacă de la inventarele de date fragmentate și evaluările reactive de securitate la o protecție a datelor mai informată și continuă.
În cele din urmă, o securitate mai puternică a datelor începe cu cunoașterea a ceea ce necesită protecție și existența unui context suficient pentru a-l proteja eficient.
Întrebări frecvente
1. Care sunt componentele cheie ale DSPM?
Componentele cheie ale DSPM includ descoperirea datelor, clasificarea datelor sensibile, analiza accesului și permisiunilor, evaluarea expunerii, prioritizarea riscurilor și monitorizarea continuă. Platformele DSPM pot oferi, de asemenea, fluxuri de lucru de remediere, raportare a conformității și integrări cu instrumentele de securitate existente.
2. Care sunt principalele beneficii comerciale ale DSPM?
DSPM ajută companiile să reducă expunerea la date sensibile, să îmbunătățească vizibilitatea în mediile lor de date, să consolideze guvernanța accesului și să sprijine conformitatea cu reglementările.
De asemenea, ajută echipele de securitate să aloce resursele mai eficient, prin prioritizarea expunerilor care implică informații sensibile sau critice pentru afacere.
3. Care este diferența dintre CSPM și DSPM?
CSPM se concentrează pe identificarea configurațiilor greșite de securitate și a problemelor de conformitate din cadrul infrastructurii cloud, în timp ce DSPM se concentrează pe descoperirea datelor sensibile și evaluarea expunerii acestora.
De exemplu, CSPM poate detecta o unitate de stocare accesibilă publicului, în timp ce DSPM poate identifica informațiile sensibile din interiorul acesteia și poate evalua riscul asociat.
4. Prin ce diferă DSPM de instrumentele DLP tradiționale?
Instrumentele DLP monitorizează și controlează în principal utilizarea și transferurile de date sensibile pentru a preveni divulgarea neautorizată.
DSPM adoptă o abordare mai amplă a gestionării posturii prin descoperirea informațiilor sensibile, analizarea permisiunilor de acces și identificarea riscurilor de expunere în mediile de date.
DLP ajută la controlul a ceea ce se întâmplă cu datele, în timp ce DSPM ajută organizațiile să înțeleagă unde sunt expuse datele și de ce.
5. Cum își pot îmbunătăți organizațiile postura de securitate a datelor?
Organizațiile pot îmbunătăți securitatea datelor prin menținerea unui inventar precis al informațiilor sensibile, clasificarea datelor, revizuirea permisiunilor de acces, aplicarea principiilor privilegiilor minime și abordarea resurselor de stocare expuse sau configurate greșit.
6. Ce ar trebui să caute organizațiile într-o platformă DSPM?
O platformă DSPM eficientă ar trebui să ofere:
- Acoperire largă a surselor de date
- Descoperire și clasificare precise
- Analiza contextuală a riscurilor
- Capabilitati de remediere
- Suport pentru conformitate
- Scalabilitate
Organizațiile ar trebui să evalueze aceste capabilități în raport cu infrastructura existentă, cerințele de sensibilitate a datelor și fluxurile de lucru de securitate, în loc să selecteze o platformă exclusiv pe baza listei sale de caracteristici.


